Album despre Friedrich von BOMCHES (27.12.1916, Brasov – 02.05.2010, Wiehl, Germania).
https://en.wikipedia.org/wiki/Friedrich_von_B%C3%B6mches
Expoziția „Mari graficieni ai lumii – Friedrich von Bömches”
Muzeul Naţional Cotroceni organizează în parteneriat cu Muzeul de Artă Braşov expoziţia „Mari graficieni ai lumii – Friedrich von Bömches”. Expoziţia va fi deschisă în în perioada 15 martie – 1 aprilie 2018 la Muzeul Naţional Cotroceni.
Muzeul de Artă Braşov împrumută în vederea expoziţiei 19 lucrări de pictură şi grafică semnate Friedrich von Bömches, artist român, originar din Brașov (n: 27 decembrie 1916 la Brasov – d: 02 mai 2010, Wiehl, Germania).
S-a format ca pictor între anii 1936 – 1941, luând lecţii de desen, pictură şi compoziţie de la: Fritz Kimm, Hans Eder şi Johann Mattis-Teutsch. În 1941, este trimis pe front, iar la scurt timp după întoarcerea din război, în 1945, este deportat pentru cinci ani într-un lagăr de muncă din Rusia. Aceşti zece ani teribili de război şi muncă silnică îşi vor pune amprenta asupra paletei cromatice şi a tematicii pictorului.
În 1950, devine membru al Uniunii Artiştilor Plastici şi timp de douăzeci de ani va face parte din conducerea filialei UAP din Braşov. A participat la expoziţii în ţară şi străinătate şi este decorat cu „Ordinul Meritul Cultural cl. IV”. În 1978, se stabileşte definitiv, în Germania. Schiţează portretele unor personalităţi germane din cultură, politică şi economie ca Peter Ludwig, Genscher, Heidegger, Beitz sau Lore Lorenz.
Friedrich von Bömches a lăsat în urmă mii de lucrări, fiind de o productivitate inimaginabilă.
Tematica lui Friedrich von Bömches este foarte variată: în afară de portrete, l-a preocupat peisagistica, animalele, personajele literare şi biblice, viaţa la ţară, maternitatea, bătrâneţea, boala, moartea… Unul din motivele cele mai iubite şi des întâlnite în opera lui sunt femeile românce cărând apă în ulcioare, stând de vorbă la gard, cu copii în braţe sau de mână, jelind la priveghi. Un critic remarca odată că „sasul Bömches e mai român ca românii”.
Muzeul de Artă Braşov s-a preocupat mereu de promovarea creaţiei artiştilor braşoveni prin itinerarea unor expoziţii şi sprijinirea unor iniţiative de valorificare a creaţiei artiştilor activi în cadrul centrului artistic braşovean.
***
"Cel mai mare grafician al lumii e braşovean"
Autor: » Camelia ONCIU, 11.06.2010
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=mozaic&s_id=90679
• Baronul Friedrich von Bömches, un mare pictor născut în Braşov, s-a stins din viaţă luna trecută la vîrsta de 93 de ani
• Lăsat într-o nedreaptă uitare, în oraşul natal marele Bömches nu înseamnă decît un tablou în Muzeul de Artă
A fost un mare artist al lumii. Pictor, fotograf de război, armurier, Friedrich Ritter von Boor Bömches a fost considerat în ultimii ani cel mai bun grafician al momentului din întreaga lume. Iar în Germania, ]ara în care a trăit 30 de ani, era cel mai apreciat portretist. I s-au organizat expoziţii, a fost omagiat în centre culturale germane, dar, în oraşul lui natal, Braşovul, marele Bömches nu înseamnă decît un tablou în Muzeul de Artă. Pe 2 mai, s-a stins din viaţă în oraşul Wiehl, la 93 de ani. Doar Deutshe Welle a pomenit de tragica pierdere. Monitorul Expres vă prezintă destinul acestei personalităţi remarcabile pe care braşovenii au uitat-o pe nedrept.
Fiu de armurier
Îi plăcea să-şi spună Pitz, „zugravul“, dar numele lui are o contaţie nobilă: Friedrich Ritter von Boor Bömches. De fapt, chiar a moştenit titlul de baron de la strămo[ii săi, care detineau vaste domenii în Germania. Cand a devenit cetătean german, si-a recastigat rangul. Bömches s-a născut în 27 decembrie 1916, la Brasov. I-a plăcut să deseneze încă de pe vremea cand era scolar. Primele lucrări le-a expus în 1938. Erau două tablouri în ulei cu panorama Brasovului. Prima expozitie personală a avut-o la varsta de 37 de ani, tot în Brasov, cu 36 de lucrări în ulei, tus si acuarelă. În anii de formare ca pictor, 1936-1941, a luat lecţii de desen, pictură şi compoziţie de la cei trei mari maeştrii braşoveni: Fritz Kimm, Hans Eder şi Johann Mattis-Teutsch. Tatăl său era unul dintre putinii armurieri din România la acea vreme. S-a sinucis la 94 de ani fiindcă îi slăbise vederea si nu mai putea lucra. Prin armurăria lui trecea Ion Gheorghe Maurer să-si verifice pustile înainte de a porni la vanătoare. Şi Bömches a învăţat să tragă cu armele în acea casă, fiind ucenicul tatălui său vreme de patru ani. De la el a moştenit pasiunea pentru artă, arme şi vînătoare. Usa veche de pe Strada Lungă numărul 67 păstrează si acum urma alicelor. Armurăria se afla sub atelierul de pictură.
L-a pictat pe şeful lagărului sovietic în cadă
În perioada cît a stat în Brasov, Bömches a trăit modest. Picta numere de bicicletă, scria pancarde si panouri de protectia muncii, vopsea gardul casei. Acasă, însă, în atelierul său, comparat adesea cu cel al lui Tonitza, picta tablourile sale de suflet. În 1941, pictorul a fost trimis pe front. Ca sergent în armata română, a participat în campaniile de pe Frontul de Est cu un grup de cercetare regimentar, pe direcţia Stalingrad şi retur. În anii 1942-1943, a surprins în fotografii imagini cutremurătoare din linia întîi. Nefiind supuse cenzurii oficiale, fotografiile redau drama frontului aşa cum era, cu deportări, prizonieri, mitraliere în poziţie de tragere, copii flămînzi asaltînd bucătăriile rulante, tunuri împotmolite în noroaiele Rusiei, parastase şi slujbe de pomenire pentru camarazii căzuţi în misiune, dar şi chefuri de pomină ofiţereşti.
La scurt timp după întoarcerea din război, în 1945, a fost deportat pentru cinci ani în Krivoirog, un lagăr de muncă din Rusia, împreună cu alte mii de saşi din Transilvania. Seful lagărului auzise de talentul lui şi i-a cerut să-i facă şi lui un portret. Braşoveanul l-a pictat aşa cum i-a ordonat: stand în cadă, cu pistolul ridicat şi cu ceasul de la mană afişat ostentativ. Aceşti 10 ani teribili de război şi muncă silnică şi-au pus amprenta pe temele artistice ale lui Bömches.
A lăsat în Braşov o comoară
În 1950, a devenit membru al Uniunii Artiştilor Plastici şi mai bine de 20 de ani a făcut parte din conducerea filialei UAP Braşov. A avut expoziţii în ţară şi străinătate. Cu toate că avea o carieră în plină ascensiune, visa să trăiască în Vest. Bömches a plecat în Germania, cu microbuzul său, într-o excursie, şi nu s-a mai întors. A lăsat în Braşov 20.000 de picturi şi desene, o colecţie de arme şi trofee de vînătoare fabuloasă, o casă plină de antichităţi, lucruri ale căror soartă, parţial, nici azi nu se cunoaşte. Poate fiul său, Bernd, stabilit la Timişoara, să fi recuperat ceva. În Germania, s-a stabilit la 30 de kilometri de Koln, în orăşelul Wiehl. Bömches a ajuns repede cunoscut şi prosper, multe personalităti ale culturii şi politicii germane grăbindu-se să-i comande portrete. Peter Ludwig, Genscher, Heidegger, Beitz, Lore Lorenz, Hermann Oberth, Krupp von Bohlen und Halbach au fost desenaţi şi expuşi de braşovean. În 1982 a primit „Crucea de Merit“ a Federatiei Germane. A fost primul pictor decorat cu cea mai înaltă distinc]ie a acestei tări. La decernare, era atat de nepăsător, încat sotia a trebuit să-i dea un cot ca să-l trezească din visare. În 2002, i s-a înmînat medalia „Schwarzenberger Hochzeitstaler“ din aur.
Un baron confundat cu un cerşetor
Baronul Friedrich von Bömches obişnuia să spună: „Dacă un om nu are nimic de zis, atunci nici picturile lui nu au nimic de zis“. Surprindea trăsăturile şi esenţa oamenilor şi peisajelor nu prin studiile sale superioare, pe care nici nu le avea, ci prin fărîma de geniu cu care-l înzestrase natura. A trăit modest în Germania, ca un artist preocupat doar de creaţie.
Într-un mare magazin, pictorul s-a rătăcit. Cum avea de aşteptat pană îşi reîntalnea sotia, s-a postat la intrarea principală. Ca să nu se plictisească, a scos bloc-notes-ul şi creionul şi a început să deseneze. Modest îmbrăcat şi atent la figurile cumpărătorilor, baronul a fost confundat cu un pictor ambulant. Cineva i-a şoptit înduio[at: „Vedeti că după colt puteti primi o supă caldă pe gratis“. Acelaşi om care fusese confundat cu un cerşetor trăia în compania marilor personalităţi ale culturii. Marele filosof Heidegger se ferea să apară în fotografii şi desene. Pentru că nu-i plăcea să pozeze. Era veşnic morocănos şi nu era multumit de rezultate. Pe braşovean, însă, l-a lăsat să-l deseneze. Portretul semnat de Bömches i-a devenit atît de drag încît l-a tipărit pe cartea sa de vizită. Încă din stadiul de schi]ă, Heidegger a exclamat: „Da, ăsta sînt eu!“.
„Mai român ca românii“
În cei 35 de ani trăiţi în Germania, a avut numeroase expoziţii, i-au apărut monografii şi albume, a fost menţionat în cele mai importante dicţionare de artă. În 2007, la Castelul Homburg, a avut loc o expoziţie retrospectivă a fundaţiei care-i poartă numele, la care pictorul a fost prea slăbit ca să participe. Însă nu s-a oprit din pictat, căutînd noi maniere de exprimare, inventînd combinaţii neobişnuite şi tehnici ieşite din comun. Avea întotdeauna la el caietul de schiţe şi creionul cu care desena, fie şi pe un şerveţel de restaurant sau pe un colţ de ziar. Nemţii l-au lăudat în ultimii ani, considerîndu-l cel mai mare portretist al lor. Dar l-au preocupat şi peisagistica, animalele, personajele literare şi biblice, viaţa la ţară, maternitatea, bătrîneţea, boala, moartea. I-a plăcut să surprindă cu penelul femeile românce cărînd apă în ulcioare, stînd de vorbă la gard, cu copii în braţe sau de mînă, jelind la priveghi. În lumea artistică, se spunea că „sasul Bömches e mai român ca românii“.
Baronul şi-a pierdut soţia acum doi ani, după 65 de ani de căsnicie. Urna cu cenuşa pictorului a fost depusă zilele trecute în cavoul familiei din Cimitirul Evanghelic. Baronul s-a întors acasă.
Pe cînd expoziţie Friedrich von Bömches?
• Muzeul de Artă din Braşov expune permanent în Galeria Naţională lucrarea „Toledo“ semnată de Bömches. Mai sînt şi alte picturi care aparţin muzeului, donate de pictor cu ocazia vizitelor acasă. Ca să nu mai punem la socoteală cele din colecţiile particulare ale unor braşoveni. Cu toate aceste tablouri s-ar putea organiza o expoziţie memorială, ca aceea din 2006, cînd Bömches împlinea 90 de ani. „Din păcate, bugetul este foarte sărac, nu putem organiza o astfel de expoziţie“, spune Bartha Arpad, directorul muzeului. Fiul pictorului, Bernd von Bömches, regizor la Teatrul German de Stat Timişoara, este chiar acum în Braşov. Dar, se pare că nu e interesat ca picturile tatălui său să poată fi admirate de braşoveni.
***
Muzeul Cotroceni-vernisaj expoziție Friedrich von Bömches
Filmul vernisajului expozitiei de la Muzeul national Cotroceni 2018:
https://www.youtube.com/watch?v=1XukzaTfKiE
Expoziția temporară dedicată lui Bömches - artist român, originar din Braşov - se înscrie în seria manifestărilor pe care Muzeul Național Cotroceni le organizează în anul Centenarului, celebrând în acest mod arta românească din ţară şi din străinătate. Friedrich Ritter Bömches von Boor s-a născut la Brașov, în 1916 și s-a stins din viață la Wiehl, în Germania, destinul său personal fiind reprezentativ pentru frământările dramatice din Europa ultimului secol. S-a format ca pictor între anii 1936–1941, luând lecţii de desen, pictură şi compoziţie de la: Fritz Kimm, Hans Eder şi Johann Mattis-Teutsch. În 1941, este trimis pe front, iar la scurt timp după întoarcerea din război, în 1945, este deportat pentru cinci ani într-un lagăr de muncă din Rusia. Aceşti zece ani teribili de război şi muncă silnică îşi vor pune amprenta asupra paletei cromatice şi a tematicii pictorului. În 1950, devine membru al Uniunii Artiştilor Plastici şi timp de douăzeci de ani va face parte din conducerea filialei UAP din Braşov. A participat la expoziţii în ţară şi străinătate şi este decorat cu „Ordinul Meritul Cultural cl. IV”. În 1978, se stabileşte definitiv, în Germania. Schiţează portretele unor personalităţi germane din cultură, politică şi economie ca Peter Ludwig, Genscher, Heidegger, Beitz sau Lore Lorenz.
Film "Lumea lui Bomches", despre Friedrich von BOMCHES de Marilena Rotaru, 1998:
https://www.europeana.eu/portal/ro/record/2051917/data_euscreenXL_EUS_72DBD2D16A0AFBD4F2F49F6849FBE283.html
http://milenaolesinska.blogspot.ro/2016/04/friedrich-von-bomches.html
http://lapasprinbrasov.ro/tag/friedrich-von-bomches/http://artindex.ro/2012/05/16/von-bomches-friedrich/
https://en.wikipedia.org/wiki/Friedrich_von_B%C3%B6mches
https://www.youtube.com/watch?v=1XukzaTfKiE
https://www.historia.ro/sectiune/timp-liber/articol/mari-graficieni-ai-lumii-friedrich-von-bomches
http://www.revistatimpul.ro/view-article/4072
|
Data: 09.05.2018
Dimensiune: 18 obiecte
|