Cornelia Victoria DEDU - "Între mângâiere si brutalizarea culorii cu dragostea copilariei" de Liliana Popa
"Între mângâiere si brutalizarea culorii cu dragostea copilariei" de Liliana Popa
Postat pe facebook in 5 ianuarie 2021.
Cornelia Victoria Dedu vine dintr-o lume a picturii percepută de public ca fiind cea de la mijlocul secolului XX și ajunge pînă la noi cu o grație și o inteligență artistică cum rar mi-a fost dat să văd.
De fapt contactual vizual cu pictura l-a avut din copilărie. Bunicul său picta, uneori făcea reproduceri după maeștrii ai barocului sau grafică după cei interbelici. e Bunica, Alexandrina, a fost cea care a dus-o să vadă colecția regală și alte colecții din București. Impresionată a fost, cum Cornelia Victoria Dedu mi-a mărturisit de colecția Zambaccian, de tablourile lui Luchian - Safta florăreasa, Lăutul, de portretul lui Zambaccian realizat de Corneliu Baba, de desenele lui Gheorghe Petrașcu, de Senna lui Pallady, de racii, podurile lui Delacroix,Theodore Gericault. La colecția Dona impresionată a fost de structura pastei lui Pătrașcu și de dialogul luminii alămurilor cu fructele. Transparențele pictorilor italieni veniți ca profesori sau mentori în România demonstrau o mare măiestrie, cum ar fi o dantelă care acoperă mînă sau un umăr.
De la portretistică la peisaje sau natură statică, Cornelia Dedu pictează, creionează cu o dezinvoltură uimitoare, are o aparentă simplitate și o seninătate bine studiată distribuită în compoziții.
Dacă creionează un tablou al naturii avînd în prim-plan elementele ale naturii pe care le descrie în felul său caracteristic, recognoscibil o face într-o armonie cu tot ceea ce o înconjoară încît te gîndești ca la un pastel al poeziei. Pictează, așa cum ea însăși declară, cu dragostea copilăriei pentru jocul mirific al anotimpurilor.
Peisajul pentru mine este o stare de suflet, declară Cornelia Dedu.
Artista a absolvit în 1967 Institutul de arte plastice, la clasa profesorului Ion Marșic.A fost impresionată de măiestria celo doi profesori Corneliu Baba și Alexandru Ciucurencu, asistînd la multe dintre corecturile lor.
Așa se explică pictura sa ce are o seninătate sufletească, o inteligență artistică ce descinde din modalitățile lui Luchian sau ale lui Pallady.
Peisajele sale au ținută, par trasate din tușe sigure, pternice, uneori peisajele sînt realizate direct din culoare, demonstrînd, cred eu, o delicatețe a viziunii. Am văzut-o de multe ori intervenind și modificînd un copac, florile, un petec de cer sau întreg tabloul.
Cromatica rafinată, aleasă într-un acord tacit creează registre variate ce ajung la vibrații strălucitoare în peisajele citadine. De fapt există o alteritate între subiectul ales, desen și cromatică.
Compozițiile Corneliei Victoria Dedu vorbesc de la sine, este o artistă care privește realitatea pe care o stăpînește cînd cu calm, cînd tumultos și astfel fiecare lucrare are un mister propriu. Pictorița are vocația spontaneității, are harul de a transmite efectele înregistrate sau imaginate ca pe o acceptre a realității, pînă la nivelul detaliului pitoresc, aceasta presupunînd un îndelung exercțiu. Contemplarea lirică a naturii dezvăluie o mare libertate în execuție. Fluiditatea desenului, înțelegerea subtilă a atmosferei, a cerului senin sau înnorat, a unui sat, o unei case sau unei căpițe de fîn au o interpretare liric emotivă ce se lasă descoperită încet....Spectaculosul reiese din faptul că știe cînd și unde să accentueze și unde să se oprească.
Lumea predilectă, aleasă de artistă este cea a pitorescului expresiv aflate de ea în mahalalele Bucureștilor sau sate uitate de lume. Formele sale expresive devin semnificative. Are un mod viu de a portretiza casele, periferia orașului, o lume care nu vrea să abdice. De aceea poate desenul artistei este alert ici și plin de vigoare.
Prin temele alese, prin forma stilistică și expresivă, Cornelia Dedu are ceva din poezia interbelică a lumii....
Liliana Popa
5 ianuarie 2021
|
Dimensiune originala:
507x260
|