Album despre Marcel Ion OLINESCU (1896-1992)

http://www.anuarulsargetia.ro/redescoperirea-unei-personalitati-marcel-olinescu

OLINESCU Marcel,

Se naste la 4/17 sept. 1896, Dorohoi - se stinge din viata in 15 febr. 1992, Bucuresti.
Pictor, grafician, poet si folclorist.
Fiul lui Teofil Olinescu, prof. de limba germana, autor al unei monografii despre Franz Grillparzer (1902, Dorohoi), si al Terezei (n. Chernbach), vara primara cu poetul Gheorghe din Moldova.

Scoala primara din Dorohoi, gimnaziul la Pomirla (1907-1911) si liceul la Botosani (1911-1915).
Studii superioare la Acad. de Arte Frumoase din Iasi (1919-1921) si Bucuresti (1921-1923), sectia sculptura, clasa lui D. Padurea. in 1921, premiul „Le Comte de Nouy" al Acad. Romane, pentru cea mai frumoasa lucrare prezentata la Salonul de Arte Frumoase din Iasi. Membru fondator al „Acad. libere de pictura, sculptura si desen".

Profesor de desen si caligrafie la diverse licee din provincie: Brad (1923-1926), Botosani (1926-1927), Arad (1927-1937), apoi in capitala (1937-1958). Debut ziaristic in 1918, la Husi. Debut in poezie, la revista Hyperion din Cluj (1937). In anii profesoratului la Arad a intemeiat soc. artistica „Ateneul popular", ziarul Duh (impreuna cu Al. Constantinescu si Tiberiu M. Borneas), revista Hotare (in colab. cu cel din urma) si gruparea literar-artistica „Pro Arte"; in acelasi oras, a fost redactor la ziarul Stirea (1933-1937).
Lucreaza in echipele de cercetare sociologica organizate de D. Gusti (1935-1936). A colaborat, si sub pseudonimul Batrinul Stradivarius, M. Moldoveanu, Ion Paginu, la Societatea de maine, Tinerimea romana, Innoirea, Decalogul, Plastica, Hyperion, Universul literar, Adevarul literar si artistic, Cuvintui liber, Viata literara, Datina. Sociologia romaneasca, semnand poezii, art. de folclor, sociologie, desene si gravuri. La Bucuresti, fondeaza (in colab.) „Grupul grafic'" (1939); premii ale Saloanelor oficiale din 1928. Aspirand la unitatea fundamentala a artelor moderne, publica placheta de versuri Eu - Poeme (1935). In acelasi spirit, dar mai apropiat de sincretismul popular, publica volumul Mitologie romaneasca (1944), ilustrat de desenele si xilogravurile sale si un Dictionar mitologic romanesc. A mai publicat plachetele de versuri Pareri de rau (1934), Nimfa si sclava (1938), precum si albumele: Din tara motilor (1925), Botosanii care se duc (1927), 15 gravuri pe lemn (1929), Arabescurile subelor din Cris (1937), Miorita (1940), Tirgovistea de ieri si de azi (1976) s.a. Explorind in grafica sa universul imaginatiei populare, Marcel Olinescu s-a apropiat de folclor cu intentia marturisita de a se aseza, ca artist, „pe linia de traditie si credinta romaneasca". Mitologie romaneasca (1944), ampla expunere in zece capitole asupra credintelor populare cu caracter mitologic, este astazi o raritate. Nefiind o investigatie pur teoretica, lucrarea nu e conceputa in spirit erudit pozitivist, nelimitindu-se adica doar la a clasifica si descrie motive, teme, circulatia acestora. Sistematizarea pe care o intreprinde autorul este in fapt o repovestire agreabila si instructiva, inr-un registru autentic de naivitate populara, inchipuind un scenariu mitic cuprinzator, desi concentrat, in jurul marilor evenimente cosmice si omenesti: „Facerea lumii", „Oameni vechi", „Crearea omului", „Viata omului", „Timpul", „Duhurile nevazute", „Fapturi de basm" si „A doua viata".
Aduna laolalta credinte, magii, superstitii savuroase, legende crestine laicizate, mituri si mai vechi, vag crestinate, personaje de basm popular, descrie obiceiurile de peste an, calendarul, sarbatorile, in tonalitatea cea mai sincera - cu ironie sau evlavie, dupa imprejurari, „ca poporul insusi". Nu lipsesc, in acest sens, elementele realiste sau pline de umor ca reactie specifica in fata sacrului si a miraculosului. Desigur, proiectul unei „mitologii romanesti" pare neobisnuit, ambitios in sine, o intreprindere niciodata lipsita de primejdii.
Poate ca infatisarea stiintifica a cartii lui Marcel Olinescu are uneori de suferit, cu toata prudenta ce-l caracterizeaza. Autorul e insufletit insa de un spirit de veritabila sinteza, repliat pe fenomenele de substrat, pe miscarea de adincime a duhului popular, nealterat. in fond, intentia lui e de a reconstitui conceptia despre lume si viata a taranului roman, proiectata intr-o viziune globala cu sens generalizator. Aflindu-se in dependenta artistului, folcloristul pastreaza intacta savoarea poetica a legendei, relevindu-i cu finete miezul mitic arhaic incit, desi documentata pe o bibliografie impresionanta si pe o cercetare proprie asidua, rezulta pina la urma o mitologie romaneasca nu impozanta, ci vie, semnificativa. in acelasi spirit, volumul mai evidentiaza relatiile dintre literatura si arta populara, gravura in lemn fiind cea mai apropiata de esenta insasi a miturilor romanesti. Rod al unor intinse studii, cercetari si documentari timp de 15 ani. Mitologie romaneasca este opera de maturitate a lui Marcel Olinescu, sinteza pretioasa si experienta pilduitqare pentru incercarea artistului cult de a se reintoarce la sursele originare ale creatiei. Specialistii acorda, totusi, un mai mare credit studiilor sale izolate, cum ar fi O varianta a baladei „Mesterul Manole" (in Societatea de maine, 1939) sau Cutremurele In mitologia romaneasca (in Tinerimea romana, 1941). in poezie, plachetele Pareri de rau (1934), Eu -Poeme in versuri si linii (1935), Nimfa si sclava (1938) releva structura complexa a unui artist modern, chinuit pina la cosmar de criza identitatii eului.
Aparator al fondului mitologic stravechi si al valorilor modeme situate cu precadere in linia „de traditie bizantin-populara" (I. Frunzetti), Marcel Olinescu este si un folclorist de vocatie. A incercat sa repuna arta romaneasca pe bazele ei proprii de spiritualitate.

OPERA:
"Din tara motilor", album, imprimat manual, f.l., 1925;
"Botosanii care se duc", album, text de Aurel Gheorghiu, Bucuresti, 1927;
"Pareri de rau", versuri, Arad, 1934;
"Eu - Poeme in versuri si linii", Arad, 1935;
"Nimfa si sclava", versuri, f.l., 1938;
"V. Alecsandri, Miorita", text si ilustratiuni gravate in lemn de ~, Bucuresti, 1940;
"Mitologie romaneasca". Bucuresti, 1944;
"Tirgovistea de ieri si de azi". Bucuresti, 1976;
"Peisaje", studiu introductiv si tabel cronologic de Simona Varzaru, Bucuresti, f.a.

REFERINTE CRITICE:
C. Noica, Creatie si frumos in rostirea romaneasca, 1973;
Oct. Barbosa, Dictionarul artistilor romani contemporani, 1976;
N. Antonescui in Orizont, nr. 20, 1980.

***

OLINESCU Marcel (1896, Dorohoi - 1992, Bucureşti)
https://galeriaquadro.ro/dictionary_of_artists/artist/olinescu-marcel-60
A studiat sculptura la Academia de Arte Frumoase din Iaşi şi tot aici obţine premiul pentru cea mai frumoasă lucrare de sculptură la Salonul de Artă Frumoasă. Devine apoi studentul lui Dimitrie Paciurea la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. I se acordă de două ori premiul Salonului Oficial din Bucureşti (1928, 1931). S-a implicat şi chiar a demarat multe proiecte culturale, cum ar fi fondarea unor societăţi artistice, reviste, grupări literar-artistice, inclusiv o Academie liberă de pictură, sculptură şi desen la Brad. A fost nu doar sculptor, ci şi grafician, ocupându-se inclusiv de ilustraţia de carte. Cariera lui artistică numără în jur de douăzeci de expoziţii personale, dar şi o serie de expoziţii colective atât în ţară cât şi în străinătate. A donat o colecţie de 180 de gravuri secţiei de stampe a Academiei Române.