Milita PETRASCU in albumul - Catalog „Women Power in Art” de la Castelul Cantacuzino Busteni 2019

MILITA PETRAŞCU, Portret de fată, Nuni Dona

Milita Petrașcu a fost o artistă plastică, sculptoriță și portretistă română, participantă la mișcarea artistică de avangardă românească, maestră în arta portretului, considerată cea mai înzestrată femeie sculptor a României în secolul al XX-lea.
Sculptura Militei Petraşcu păstrează rigorile compoziției clasice, fără a fi încercată de tentaţia imitării maestrului Brâncuşi în perioada în care lucrează cu acesta. Maestră în arta portretului, după depăşirea fazei avangardiste, Milita Petraşcu reuşeşte să se impună prin faptul că reuşeşte să reconstituie în ansamblu atributele personalităţii celui portretizat. Criticul de artă Petru Comarnescu scria: “Însușirea principală a Militei Petrașcu rămâne calitatea de temelie a sculpturii însăși: cultul formei pline, legată de spațiu și lumină”.
Portretele actriţelor Elvira Godeanu, Marioara Voiculescu, Maria Filotti şi Agepsina Macri, al pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea sau al Clarei Haskil sunt naturaliste fără a fi veristice şi oarecum hieratice cu particularitatea că a preluat, în unele din aceste portrete tehnica modelarii fără brațe, din Antichitatea clasică romana dar a reuşit să confere sculpturilor sale căldura şi vitalitate. Milita Petraşcu avea să-şi mărturisească în memorii crezul artistic:„Prin lucrările mele caut să exprim un puternic impuls interior, respectând totodată legile spaţiale ale sculpturii... Este un crez moştenit de la Brâncuşi, pe care caut totdeauna să-l reliefez în creaţia mea. Brâncuşi, care a realizat prin sculptura să un nou cod artistic, a avut asupra mea o influenţă covârşitoare.”
În Portret de fată, subiectul (pictoriţa Nuni Dona) are o expresie solemnă şi oarecum senină; modul de reprezentare este frontal fiind particularizata de simetrie în modul de reprezentare. Milita Petraşcu şi-a dezvoltat o manieră de a sculpta care i-a permis să surprindă esenţa fragilă a modelului. Portretul este o metaforă a condiţiei artistului care se confrunta cu problemele existenţial cum ar fi solitudinea în actul creator sau teamă de a nu reuşi să comunice.
Forma perfectă a capului cu modelul oval dominant este perturbată de conturul parului care pare să rupă simetria perfectă şi să înfăţişeze o oarecare frustrare a modelului. Departe de a fi fără expresie, fată pare să emane emoţii complexe oscilând între stoicism sau dezaprobare.
După cum avea să mărturisească, Milita Petraşcu a cunoscut personalităţile artistice ale epocii ei -„Am cunoscut floarea vieţii artistice europene din primele două decenii ale acestui secol – sculptori, pictori, poeţi, romancieri, compozitori, interpreţi, actori... Aşa cum am spus-o de mai multe ori, m-am aflat în apropierea lui Rodin şi Matisse, a lui Bourdelle şi Brâncuşi, Marinetti şi Rodiquet, Şaleapin şi R. Delaunay, Modigliani şi Erenburg şi m-am bucurat îndeaproape de preţuirea lui Brâncuşi, Marinetti sau Şaleapin – ca să nu spun decât două-trei nume. Ei bine, toţi au fost mari talente sau genii...” şi a reuşit să-şi ocupe locul printre ele.

Mihaela Marin Negru – critic si istoric de arta