Despre expozitia Constantin ISACHIE din 2014 pe RRC si facebook

Constantin Isachie (1888-1967) - pictor al mondenității bucureștene
Publicat Radio Romania Cultural: Joi, 10 Iulie 2014
http://www.radioromaniacultural.ro/constantin_isachie_1888_1967_pictor_al_mondenitatii_bucurestene-17431
(iulie-septembrie 2014) Muzeul Municipiului București

Expoziția  Constantin Isachie (1888-1967) pictor al mondenității bucureștene deschisă la Muzeul Municipiului București la începutul lunii iulie a.c. aduce în atenția publicului o personalitate artistică prea puțin cunoscută în prezent.
Expoziția, deși răspunde unei teme precise propuse de organizatorii evenimentului (Marian Constantin – Muzeul Municipiului Bucureşti şi Mihaela Varga – Federaţia Română a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor pentru UNESCO) oferă privitorilor gama subiectelor iubite și abordate de artist. Prin urmare, dincolo de portretele prezentate -extraordinare expresii ale unor lumi fascinante- care ocupă un spațiu important în conceptul expozițional, privitorii au șansa de a descoperii calitățile de peisagist ale pictorului. Deopotrivă, naturile statice alese să rotunjească imaginea personalității sale oferă nota lor particulară de coerență și farmec acestei expoziții.Catalogul evenimentului (Maiko, București 2014) deocamdată pe suport electronic aduce informații absolut necesare surprinderii și înțelegerii fenomenului plastic reprezentat de artist.
Textele importante din catalog, documentate și extrem de interesante pun la îndemâna celui curios o serie de informații și note memorialistice de parcurgere și pătrundere în universul uman și estetic al pictorului Constantin Isachie.
Pictorul a debutat în anul 1924 dar expoziția de la Sala Dalles din 1934 îi aduce consacrarea în lumea bucureșteană. Aceste evenimente aveau însă în spatele lor, studii de specialitate în țară și în străinătate, la care se adăuga experiența războiului. Gabriel Badea-Păun în articolul său Portretul monden – un gen pictural de redescoperit, de la pag. 14 a catalogului creionează succint momentul începuturilor lui Constantin Isachie:
“După studii la Şcoala de Arte-Frumoase în atelierul lui G. D. Mirea, între 1915 şi 1916, întrerupte de doi ani de front, pleacă în Italia, unde lucrează „studii de figură”, în atelierul profesorului Calocci de la Academia Regale de Belle-Arte de la Florenţa. Se îndreaptă apoi înspre Paris unde este admis la Ecole Nationale des Beaux-Arts la 2 februarie 1921 în atelierul lui Fernand-Anne Piestre zis Cormon (1845-1924) preluat după moartea lui de Paul-Albert Baudoüin (1844-1931). Din păcate nu ne sunt cunoscute detalii asupra anilor de studii sau sejururilor pariziene care par a fi durat până în 1932, data ultimei sale expoziţii la Salon des Artistes français.”
În ceea ce privește înscrierea picturii lui Constantin Isachie într-un curent cu care arta sa creată în anii 30, 40, 50 să fi consonat, subliniem aici o frază aparținând criticului de artă Virgil Mocanu care în acest volum dedicat artistului și expoziției de la Palatul Șuțu în textul Pictorul (pag. 18-21) scria: “Fără să ignore sau să refuze mutaţiile petrecute în sintaxa şi morfologia picturii datorită impresionismului, Constantin Isachie încorporează critic, după o evaluare subiectivă, procedeele ce rezonează cu personalitatea sa.”
Semnalăm importanța apariției editoriale și dintr-un alt motiv;  catalogul cuprinde în paginile sale, în plus față de lucrările aflate pe simezele Muzeului Municipiului București –picturi care din motive diverse nu s-au putut afla în expunere.
Așadar, expoziția dedicată creației lui Constantin Isachie se constituie într-un act de restituire binevenit pentru o mai bună înțelegere a picturii românești interbelice și nu numai. 
Dr. Roxana Păsculescu
critic de artă