... 3. Contextul politico-artistic.
Cineva mi-a spus acum cateva luni, cand i-am aratat cateva imagini cu lucrarile Evei Cerbu : « Asta a fost comunista ». M-am uitat din nou la lucrarile alese de Adrian Buga pentru albumul Eva Cerbu si da, sunt acolo multe lucrari cu oameni ai muncii in diverse ipostaze, dar Eva s-a nascut intr-o familie de muncitori. A fost fascinata de mica de uniformele muncitorilor, de costumele nationale, de munca fizica. Nu stiu ca Eva Cerbu sa ii fi pictat pe Gheorghiu Dej sau pe Ceausesti & intreaga lor curte. Eva a desenat si pictat oameni simpli. Si a lasat in urma o fresca extraordinara a anilor de comunism. Eva a surprins « real people » si i-a redat in stilul sau : cu o tehnica de grafician impecabila, o imbinare a culorilor ce te duce cu gandul la cartile de benzi desenate. Si am vazut in album cateva fotografii facute de artista, pe care mi-ar placea sa le vad intr-o expozitie viitoare Argo Art. Personajele Evei dialogheaza.
Va chiar spunea, in 1961: În legătură cu această problemă atât de importantă – omul în creația noastră –, documentarea din acest an mi-a relevat aspecte cu totul surprinzătoare. Eu nu sunt peisagistă. Oriunde mă duc, caut omul, sau mai exact oamenii. La Săvinești, primul lucru care te solicită este peisajul industrial vast, complex, impresionant, modern. Dar unde-i omul? A fost o problemă. Trei săptămâni nu mi-au ajuns. Am stat șase. Altădată lucrurile mergeau mai ușor. De pildă, anul trecut, la Topalu, totul era mai obișnuit, mai simplu, oamenii erau pretutindeni. Aici era cu totul altceva. În această uzină automată, abia la două-trei etaje întâlnești un om. Te sui, de pildă, la etajul opt și prin podeaua de grilaj vezi până la parter. Te amețește. Omul e la o masă, învârte butoane. Ți se pare că stă degeaba. Filatura e de o curățenie exemplară: covoare, lumină fluorescentă, relon strălucitor (o bobină pare o sticlă de lapte translucidă). Peste tot lucruri noi, neobișnuite. Până și mașinile sunt altfel. La parter fete în uniformă: aceeași bluză, aceeași basma, aceiași pantaloni, aceeași culoare brună, aceleași covoare de iută, totul foarte geometric. La filatură numai tineri. Îi vezi cu cărțile în mână, învățând, studiind, făcând fișe.»
