Album despre Marcel CHIRNOAGA (1930-2008)

Marcel Chirnoaga s-a născut la 17 august 1930, la Busteni, judetul Prahova. Absolvent al Facultătii de matematică si fizică, Bucuresti, în anul 1952. Studii libere de artă. A fost membru al Uniunii Artistilor Plastici din România incepind cu 1953.
A decedat la 23 aprilie 2008 la Bucuresti.

Expozitii personale:
- 1955 (Sala Universul), 1958 (Galeriile de arta „Galateea”), 1960 (Galeriile de artă „Simeza”), 1962 (Galeriile de arta „Simeza”), 1964 (Galeriile de arta „Orizont”), 1965 (Ateneul Roman), 1970 (Sala Dalles), 1975 (Ateneul Roman), 1978 (Galeria de arta Eforie), 1980 (Sala Dalles), 1983 (MNAR), 1985, 1988, 1990 (Sala Dalles), 1993, 1994 (Galeria J.L.Calderon), 1996 (Galeria Majestic), 1997 (Galeria de arta Cercul Militar National Buc.), 1999 (Galeria de arta Bancorex), 2000 (Sala Dalles), 2006, 2008 - Bucuresti;
- 1960, 1962, 1980, 1984 - Cluj; - 1982, 1984, 1989 - Constanta; - 1982, 1984, 1989 - Tulcea; - 1986, 1993 - Sighetul Marmatiei; - 1988, 1989 – Caransebes; - 1992 - Tulcea, Muzeul de Arta; - 1998 - Iasi, Mogosoaia;
- 2000, 2005 - Onesti; - 2001 - Slatina; - 2002 - Comuna Bogdănesti, jud.Bacău; - 2003 - Cluj; - 2007 - Iasi.
Expozitii personale în străinătate:
- 1969 - Stuttgart (R.F.G.); - 1972, 1976, 1978, 1980 - Florenta (Italia); - 1973-1974 - Sarajevo, Mostar (Iugoslavia); - 1973, 1975 - New York; - 1973 - Gainsville (S.U.A.); - 1973, 1977, 1980, 1997 - Bruxelles; - 1975, 1993 - Paris; - 1975, 1978, 1979 - Padova (Italia);
- 1975, 1978, 1984 - Sint Lievens, Houfalise (Belgia);
- 1977 - Stockholm (Suedia); - 1977 - Jivaskila (Finlanda);
- 1982, 1986 - Mira (Italia); - 1983 - Berlinul de Vest;
- 1985 - Tokio; - 1988 - Piove di Saceo (Italia); - 1988 - Roma; - 1994 - Beijing, Ulan Bator, La Rochelle Franta; - 1997, 1998 – Hotel de Ville, Bruxelles. - 2002 - Montselice; - 2002 - Stockholm; - 2003 - Bruxelles

Participări la expozitii colective peste hotare:
- 1958 - Moscova;
- 1959 - Stockholm, Belgrad, Riga, Leipzig, Budapesta;
- 1960 - Venetia, Praga, Berlin, Bratislava, Helsinki, Bagdad, Moscova, Cairo, Budapesta, Buenos Aires;
- 1963 - Geneva, Damasc, Alexandria, Moscova, Dresda;
- 1964 - Tokio, Roma, Milano, Pekin;
- 1965 - Berlin, Ljubljana;
- 1966 - Sofia, Viena, Linz, Londra, Berlin;
- 1967 - Tokio, Berlin;
- 1968 - Montevideo, New York, Cracovia, Köln, Tel Aviv, Paris, Helsinki;
- 1969 - Torino, Santiago de Chile, Ljubljana, Tunis, Alexandria, Padova, Beirut, Lüdenscheid, Moscova;
- 1970 - Düsseldorf, Milano, Cracovia, New York, Lodz, Portland, Macerata, Cesena, Stuttgart;
- 1971 - Leipzig;
- 1998 - Venetia, Finlanda;
- 1999 - Venetia, Ravena.

Premii:
- 1967 - Premiul tineretului al U.A.P.;
- 1967 - Premiul Käthe Kollwitz, Berlin;
- 1968 - Premiul II la bienala de la Cracovia;
- 1970 - Premiul pentru grafica al U.A.P.;
- 1975 - Premiul Academiei Române;
- 1999 - Medalia de aur "Dante" – Ravena.
- 2004 - Diploma UAP Chisinău - Republica Moldova.
Lucrări în colectii particulare din: România, Italia, Franta, Germania (Lothar Boltz - Berlin), U.R.S.S., S.U.A., Japonia, Iugoslavia, Belgia, Finlanda

***

"Un artist menit sa ne tulbure"

de Ruxandra Garofeanu Vineri 07 Ianuarie 2011

http://www.artindex.ro/articole_details.aspx?=2011_01_07_un_artist_menit_sa_ne_tulbure_

Nu-i obligatoriu sa citesti Anatole France, Corneille, Dante, Cervantes sau, mai spre noi, Camus, Jean Genet, Maritain...pentru a fi un excelent gravor. Dar nu poti fi un gravor de anvergura umanist-moralista daca numele lor iti raman straine.
Chirnoaga ramane, pentru cei care l-au cunoscut,un artist cu o cultura aparte,insusita pana  a se confunda cu ea, pana a se initia in tainele ei profunde, devenindu-i astfel un instrument extrem de folositor. De aceea a ales, cand i-au consonant cel mai bine, Infernul lui Dante, versurile lui R.M.Rilke sau cine stie ce alte scrieri fundamentale pentru civilizatia noastra, ilustrandu-le. Niciodata alese la intamplare, din condescendenta, ci numai la unison cu aspiratiile si crezurile sale. Nimic nu l-a descurajat definitiv,  dovedindu-se un bun si constant luptator , iar excesul de energie, prea-plinul din el si l-a revarsat in aceasta "plus existenta", cum denumea prietenul sau, Ion Frunzetti, creatia dar si in ocrotirea talentului confratilor mai tineri precum Iosif Teodorescu, Valentin Ionescu, Gica Leolea, Dan Erceanu, Ion Panaitescu, Iuri Isar s.a.m.d. Pe unii i-a invatat meserie, pe altii scoala vietii, incat ma intreb dece nu s-o fi facut dascal, pentru ca avea stofa.
Menit sa ne tulbure,asa cum suna si citatul din René Char, care i-a insotit majoritatea albumelor aparute:  "Ce qui vient au monde/ pour ne rien troubler / ne merite ni egards / ni patience", punandu-ne in fata marilor probleme ale existentei, chestionandu-ne,torturandu-ne cu intrebari dar oferind si raspunsuri, infricosandu-ne, cum bine meritam adeseori, dar tot el gasindu-ne izbavirea pe drumul drept al vietii.
Chirnoaga nu e un sfant, nu a fost fara de pacate, dimpotriva. Raul insa l-a macinat,  mai in toate ipostazele sale: politice, sociale, economice - l-a iritat si n-a trecut nepasator pe langa el pentru a se ascunde intr-un culcus caldut. Nici n-a vrut asa ceva. Chiar atunci cand dormea, un ochi ii sta de veghe. A crezut, a sperat aidoma lui Leonardo, unul din marii sai mentori, in izbanda spiritului. Monstrii sunt inevitabili dar,in momentele cele mai grele, fara scapare iminenta, poti zbura , poti evada din zonele terifiante, malefice prin intermediul gandului, al imaginii...
Mi-a facut impresia ca a alergat o viata intreaga fara a dobandi ceea ce cauta. Nu masini, vile luxoase, garderobe, ci partea de puritate si semetie, justificate candva, azurul launtric   aproape disparut din noi toti si inlocuit cu zgura. Pasional si timid deopotriva, orgolios si modest, raporturile constiintei cu universul par a-i fi stat pe prim plan. Si, in pofida faptului ca nu a fost cotat drept un artist comod, ca nu a facut " lucruri frumoase", in sensul cel mai tern si comun al termenului, decat poate caii, celebrii si inegalabilii sai cai ( era un mare iubitor al acestor animale si unul din putinii capabili sa le exprime mandria,  spiritul de independenta, inteligenta), unele fecioare si maternitatile, Marcel Chirnoaga si-a gasit locul in sufletul celor care stiu pe ce piedestal trebuie pusa arta autentica.

***

"Umilinţele memoriei"

Adevarul literar si artistic
Autor: Victoria Anghelescu
Data: 11 mar 2009

Expoziţia „In memoriam – Marcel Chirnoagă” este deschisă, până la 15 aprilie, la Muzeul Municipiului Bucureşti. Organizată la Palatul Şuţu, de Asociaţia Culturală „Marcel Chirnoagă” şi de Societatea Colecţionarilor din România, actuala expoziţie este una omagială.

Luna viitoare se împlineşte un an de la dispariţia unuia dintre cei mai importanţi graficieni şi, mai ales, gravori din arta românească. Prin eforturile Monicăi Cerchez Chirnoagă, soţia artistului, s-a născut expoziţia de la Muzeul Municipiului Bucureşti.

Lucrări din colecţii particulare, din diferite perioade de creaţie şi cicluri diverse, sunt etalate în două săli de la etajul muzeului, străjuite, la intrare, de portretul artistului. Gazdă, din alte lumi, în universul său creator, pasionat şi pasionant.

Vizitatorul este întâmpinat de câteva lucrări aproape uitate, clasificabile drept realist socialiste, care rezistă însă timpului şi schimbărilor de opinie şi de epocă prin seriozitatea meşteşugului. E bine că sunt acolo, pentru că subliniază, prin contrast, evoluţia organică a creaţiei sale.

Ispitele şi violenţa gândului

Începe apoi călătoria în lumea fascinantă a graficii artistului. Cu peste 30 de ani în urmă, criticul Ionel Jianu scria: „Operele lui Chirnoagă nu pot fi clasate nici în expresionism, nici în barocul modern, nici în succesiunea Capriciilor şi Proverbelor lui Goya, nici în suprarealism sau printre creaţiile inspirate de arta primitivă africană. (...) Marcel Chirnoagă ne prezintă imaginea unei lumi răvăşite de forţe obscure.
El le eliberează exprimându-le. Sau poate este vorba despre propria eliberare pe care o caută conferindu-le viaţă prin artă?”.

Intuiţia lui Ionel Jianu era corectă. Lumea formelor lui Marcel Chirnoagă este una a pasiunii, a violenţei, dar şi a unei ordini suverane a construcţiei lucrării.

Fanteziile amintind de „Ispitirile” medievale, de monştrii sau caii înaripaţi ai basmelor, de profund telurica şi obsesionala povestire a infernului întâlnită la Bosch, sunt aşezate în pagină cu rigoarea şi meticulozitatea formaţiei lui de matematician. 

Artistul a realizat de-a lungul anilor peste trei mii de lucrări, în diferite tehnici. Şi dintre ele, o bună parte ar putea constitui o biblie ilustrată, spre exemplu, una filtrată prin sensibilitatea exacerbată a creatorului, fie că este vorba despre îngeri, despre demoni, despre „Marea curvă a Babilonului” sau despre „Trâmbiţele Apocalipsei”.

Prezenţa în expoziţie a unor cicluri erotice, destul de inaccesibile înainte de 1990 din cauza pudibonderiei regimului, adaugă încă o dimensiune creaţiei sale.
Perfecţiunea formelor, măiestria meşteşugului, ştiinţa plasării în pagină fac din aceste gravuri, de mici dimensiuni de cele mai multe ori, adevărate opere de artă, excluzând orice urmă de vulgaritate.

Sunt expuse la Palatul Şuţu şi o seamă de volume ilustrate de Marcel Chirnoagă, amintindu-ne de minunatele gravuri în acvaforte pentru „Divina Comedie” de Dante sau de cele pentru Rainer Maria Rilke.

Neputinţele posterităţii

În prefaţa albumului său, apărut în anul 2000, Marcel Chirnoagă notează: „Cred că frumuseţea e o senzaţie fizică, ceva ce resimţim cu tot corpul – nu e rezultatul unui raţionament şi nu există reguli ca s-o atingem. O simţim sau nu...

Aş spune că arta (orice artă) este o formă de bucurie. Dacă citim ceva cu greutate, înseamnă că autorul nu şi-a atins scopul... O operă de artă nu trebuie să ceară efort, bucuria nu poate să ceară efort”.

Este poate cea mai directă, cea mai simplă definiţie a artei. Este, în acelaşi timp, modul de a trăi şi de a simţi, care i-a fost caracteristic. Operele din expoziţia de la Palatul Şuţu stau mărturie. Din păcate, nu şi expoziţia în sine. Un strat de nepăsare şi vechi este aşezat peste lucrări.

El este generat de culoarea moartă a panourilor de tip vechi, de lumina puţină a sălii, de nodurile şi capetele de sfoară rămase deasupra tablourilor panotate după sisteme depăşite.

Din lipsa banilor, din imposibilitatea găsirii unui sponsor se explică inexistenţa fie şi a unui pliant care să marcheze momentul, să ofere câteva date despre artist, să depună mărturie pentru efortul depus de soţia artistului, de colecţionarii lui Marcel Chirnoagă, chiar de Muzeul Municipiului Bucureşti, căruia, bănuim, nu priceperea muzeografică îi lipseşte în primul rând. Păcat! Există moduri de a umili un artist dispărut şi acesta este unul dintre ele.

***


CHIRNOAGĂ Marcel (1930, Bușteni - 2008, București)
https://galeriaquadro.ro/dictionary_of_artists/artist/chirnoag-marcel-166
Grafician, pictor și sculptor, a absolvit inițial Facultatea de matematică și fizică București (1952). În paralel a urmat studii de artă liberală, ajungând membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România ( 1953).
Între 1955-2003 a organizat numeroase expoziții personale în țară, la București, Cluj, Constanța, Sighetu-Marmației, Mogoșoaia, Slatina, etc și în străinătate în R.F.G, Iugoslavia, Italia, Belgia, Franța, U.S.A., Suedia, Finlanda, Japonia. De asemenea, a participat la numeroase expoziții de grup.
Artistul Marcel Chirnoagă a realizat, de-a lungul vieții sale, peste 3.000 de lucrări, excelând in desene, gravuri, picturi și sculpturi, fiind în același timp și autorul celei mai importante opere românești de la sfârșitul secolului al 20-lea, ciclul de gravuri "Apocalipsa". A fost premiat cu:  Premiul tineretului al U.A.P. (1967),  Premiul Käthe Kollwitz, Berlin (1967),  Premiul II la Bienala de la Cracovia (1968), Premiul pentru grafică al U.A.P. (1970), Premiul Academiei Române (1975), Medalia de aur "Dante"–Ravena (1999), Diploma U.A.P. Chișinău - Republica Moldova (2004). Lucrări în colecții particulare din: România, Italia, Franța, Germania (Lothar Boltz - Berlin), S.U.A., Japonia, Belgia, Finlanda, Elveția.

Despre Marcel Chirnoaga vezi si:
http://artindex.ro/2012/05/16/chirnoaga-marcel/

http://www.fightingforart.ro/arta/arta/RMCHIR.HTM

http://www.fightingforart.ro/arta/muzeuchir/muzeuc_r.php

https://www.mediafax.ro/cultura-media/o-carte-pe-zi/o-carte-pe-zi-erotism-si-sexualitate-in-epoca-de-aur-volumul-a-fost-initial-o-expozitie-iar-mai-inainte-o-cercetare-antropologica-17995744?fbclid=IwAR3UisRZcYpXdBItY1iEmkZzRZMvnvOVzyfzyFcmitRB0GWYs6oCs6KDqVg